În ziarul "Renasterea Bãnãţeanã" din 25.01.2012. a apãrut un articol
scris de Daniela Damian intitulat: "În unele localitãţi din Timiş nu se vor pãduri nici pe gratis".
Este vorba despre comuna Biled, care ar putea pierde o jumãtate de milion de euro, alocaţi pentru
58 ha de pãdure, din cauza unor procese interminabile la care este supusã primaria Biled,
de cãtre 2 persoane, care se vor a fi reprezentanţii tuturor crescãtorilor de animale din comunã.
Astfel potrivit articolului citat mai sus, existã finanţare de 530.000 euro, pentru
împãdurirea cu 350.000 puieţi de pomi. Aceastã suprafaţã ar ocupa doar 58 ha,
din cele 550 ha, cât are pãşunea localitãţii.
Facem un apel la cetãţenii comunei Biled, sã se gândeascã la oportunitãţile
benefice pentru comunã ale acestui proiect, şi sã îşi spunã punctul de vedere,
dacã vor sau nu sã se facã un lucru bun, atât pentru ei cât şi pentru urmaşii lor,
pentru cã este un proiect de care vor beneficia în mare mãsurã copiii şi nepoţii,
sau doresc sa stea în continuare şi sã se lase manevraţi de 2 persoane care nu au nici un
interes pentru comunã, care s-au opus întotdeauna oricãrui proiect benefic pentru locuitorii comunei,
gândindu-se doar la beneficiile proprii şi la propriul buzunar (banii de la APIA pentru pãşune care
le intrã în propriul buzunar şi nu la crescâtorii de animale aşa cum ar trebui).
Nu este posibil sã se piardã aceşti bani, daca nu plantãm pomii panã în primãvarã banii vor pleca în altã parte.
PRIMAR
Leontin Duta
Vã rugãm sã postaţi comentarii cu privire la acest articol:
500.000 de euro s-ar putea pierde în Timiş. Vezi motivul
TIMIŞ. Mai bine de jumãtate de milion de euro alocaţi împãduririlor în comuna Biled s-ar
putea duce pe apa Sâmbetei. Crescãtorii de animale din zonã nu sunt de acord ca 50 de hectare
de pãşune sã fie plantate cu puieţi. Prefectul Mircea Bãcalã vrea sã intervinã în acest caz
pentru ca banii sã nu se piardã. Acest lucru se va întâmpla dacã plantãrile nu se fac în primãvarã.
Sunt plângeri împotriva primãriei şi invers, ceea ce blocheazã acest proiect. Comuna Biled
are peste 500 de hectare de pãşune. Prin hotãrâre de consiliu local s-a stabilit cã 50 pot
fi împãdurite. Toate proiectele prevãd şi împrejmuirea suprafeţelor care se împãduresc. Ar
fi trebuit ca mãcar împrejmuirea sã fie fãcutã acum cu 350.000 de puieţi. Toatã aceastã
situaţie este blocatã dintr-o ambiţie a doi cetãţeni de la asociaţia de crescãtori de
animale care are în continuare la dispoziţie 500 de hectare unde pot sã-şi pãşuneze animalele.
Dacã nu se face acolo, banii vor fi dirijaţi de cãtre Ministerul Mediului şi Pãdurilor pentru
alte zone. Cetãţenii din Biled au constituit o societate şi aceşti doi cetãţeni blocheazã accesul
pentru a se face împãdurirea, a spus, miercuri, prefectul Mircea Bãcalã.
De asemenea, subprefectul Zoltan Marossy a precizat cã zona de vest a ţãrii se numãrã
printre cele mai despãdurite din ţarã. Suntem mai despãduriţi decât Bãrãganul. Îi rugãm
pe domnii primari sã conştientizeze aceste lucruri. Dacã intrã pe Google şi cautã "deşertificare Europa"
vor gãsi Banatul cu culoare închisã, ceea ce înseamnã cã va fi deşert, nepoţii lor se vor juca în
nisip. Dacã vom reuşi sã împãdurim în jurul Timişoarei atunci calitatea aerului va fi mai bunã
şi acel PM 10 nu va mai depãşi normele impuse de Uniunea Europeanã, a spus Marossy.
Aristotel Vişoiu, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânãtoare Timişoara,
spune cã Timişul este unul din marii beneficiari a celor trei mãsuri de împãdurire: una de finanţare
din bugetul Ministerului, una de la Agenţia de Mediu şi alta pe dezvoltare ruralã. În total, 1.500
de hectare vor fi finanţate pentru împãdurire. Valoarea este de 8,5 milioane de euro. În unele
localitãţi lucrãrile au demarat, în altele sunt în stadii avansate. În zona Gãtaia sunt 175 de
hectare ce vor fi împãdurite. Are şi Cenad finanţare pentru 80 de hectare. Bani sunt, licitaţii
s-au organizat, a spus Vişoiu.
Vã rugãm sã postaţi comentarii cu privire la acest articol: